Lista de candidaţi repartizaţi – admitere liceu 2016

blinking_newÎn atenţia elevilor şi părinţilor de la clasa a VIII-a, lista de candidaţi repartizaţi ce provin de la Școala Gimnazială “Voievod Neagoe Basarab” din MUNICIPIUL BUCURESTI : admitere2016 -Scoala Voievod Neagoe Basarab

O povestioară cu tâlc -Vântul şi soarele

scan 12.jpgVă prezentăm o povestioară cu tâlc, povestită în felul nostru pentru elevi şi părinţi.🙂

Vântul şi soarele se contraziceau într-o zi pe seama puterii lor, fiecare dintre ei considerând că el este mai puternic. Vântul spunea că el poate dărâma copaci măreţi, ba mai mult, le scoate rădăcinile din pământ, dăcă vrea, fără mult efort,  poate ridica în văzduh casele, poate  umfla pânzele corăbiilor, că poate muta norii dintr-o parte în alta şi câte şi mai câte. Soarele, cu mai puţină ardoare în exprimare decât vântul,  spunea că el poate topi zăpezile, chiar şi pe cele de la poli, poate transforma apa în nori, iar toate plantele care acoperă pământul nu ar putea trăi fără lumina lui cea generoasă.

Deodată, cei doi au zărit un călător venind pe un drum, iar soarele i-a spus vântului: “Cred că am găsit ocazia prin care să stabilim cine dintre noi are dreptate. Iată ce îti propun: care dintre noi doi reuşeşte să îl facă pe călătorul acesta să îşi scoată mantia, va fi considerat mai puternic.”

Vântul, foarte mândru şi fără să stea pe gânduri, a acceptat provocarea lansată de soare, gândind în sinea lui că este o sarcină foarte uşoară.

Soarele s-a dus în spatele unor nori curioşi şi ei de ceea ce se va întâmpla, iar vântul a început să sufle cât îl ţineau puterile  asupra călătorului. Însă, cu cât mai mult bătea vântul în om, cu atât mai tare acesta îşi strângea mantia în jurul trupului sau.

În cele din urmă, cuprins de disperare şi oboseală, vântul a renunţat cu părere de rău.

Apoi, a venit rândul soarelui, ieşind din norii groşi, şi-a trimis din plin razele strălucitoare peste călător. Cum se făcuse  prea cald pentru a merge astfel pe jos, omul şi-a dat jos mantia pentru a­­-şi putea continua drumul.

Acum plecând de la această povestioară, sunteţi de acord ca deseori bunătatea are un efect mai mare decât severitatea? 🙂

Concursul interdisciplinar ,,Sfinţii, prietenii copiilor”

Miercuri, 22 iunie 2016, la Biserica Acoperământul Maicii Domnului– Titan, a avut loc premierea elevilor  care au obţinut rezultate deosebite la Concursul interdisciplinar Sfinţii, prietenii copiilor, un concurs ce promovează valorile autentice ale Bisericii Ortodoxe şi susţinerea preocupărilor pentru aprofundarea culturii religioase prin cunoaşterea de către elevi a vieţilor sfinţilor.
Ajuns la cea de a IX-a ediţie, concursul s-a desfăşurat în două etape: etapa pe şcoala şi etapa municipal.
Pe data de 28 mai 2016 a avut loc etapa municipală, la Şcoala Gimnazială Federico Garcia Lorca din sectorul 3, etapa la care au participat 520 elevi din 70 de şcoli şi licee bucureştene.
 
Competiţia, adresată elevilor din clasele a V-a şi a VI-a, cu aptitudini deosebite la religie şi desen, s-a desfăşurat pe echipe formate din doi elevi şi a constat din două  probe:
o proba de cunoştinţe religioase, şi o proba de educaţie plastică.
 
La acest concurs, şcoala noastră a fost reprezentata de două echipe.
împartașim bucuria că ambele echipe au fost premiate.
Clasa a VI-a ->  Premiul al II-lea: Andreea Codreanu și Alexia Cîrcu
Clasa a V-a – > Premiul al III-lea: Elena Amalia Stan și Daniela Mogoș
Felicitări elevelor noastre!

Ora de franceză din şoala noastră

turnul eiffel Profesorii curajoşi cer feedback-ul  copiilor (se ştie prea bine că adevărul iese din gura sau mâna copiilor, şi uneori neambalat în sclipici🙂 ).

De fapt, profesorii curioşi fac lucrul acesta. Oare?

Ne oprim din supoziţii, mai bine vă spunem de ce în şcoala noastră suntem deschişi să dăm cuvântul copiilor.

Pentru că ne pasă cu ce rămân copiii de la orele noastre.

Pentru că vrem ca ei să se exprime, pentru că ne face plăcere să citim gândurile lor, să ştim ce le place sau ce anume le este mai puţin pe plac.

Pentru că unele idei de ale lor sunt ingenioase.

Pentru că ei sunt în centrul atenţiei noastre, dincolo de programe, planificări, cifre, lucrări de control.

De pildă, la ora de franceză, le-am dat ocazia copiilor de clasa a V-a, după primul lor an de studiu de limba franceză, să-şi dea cu părerea, sub anonimat, despre ora de franceză. Totul a fost rapid cât ai zice “turnul Eiffel”.

Am ales să vă prezentăm câteva păreri, pe care le vom comenta (click pe imagini).

Se pare că cineva a apreciat punctele bonus… “Primeşte punct în plus cine îmi spune cum zicem în franceză…” “Primeşte punct în plus cine participă la proiect”, “Primeşte punct în plus cine îşi face tema”, “Primeşte punct în plus cine încearcă…”

Dar ce definiţie pentru limba franceză…Nici lui Molière nu i-ar fi trecut prin cap o aşa descriere sublimă a limbii franceze.

“o călătorie într-o lume diferită şi frumoasă cu multe cuvinte noi”. Coup de foudre!🙂

 

Hmm, se pare că cineva apreciază ceea ce numim pedagogic “memorie vizuală”. Frecvent, la clasă, pe temele de vocabular, desenăm, adică încercăm să facem un dicţionar vizual. Practic, nu traducem cuvântul în română, ci îl desenăm, într-un mod rapid, simbolic, desigur, acolo unde se poate (casa, părţile casei, părţile corpului,  fructele, obiectele din casă, anotimpurile etc).

Se pare că si jocul pe care noi l-am făcut la lecţia despre prepoziţii (derrière, devant, entre) a reţinut atenţia copiilor.

Ei, nu prea am învăţat noi anul acesta multe lucruri despre Franţa, despre tradiţiile din Franţa, dar când am prins ocazia…am abordat şi acest aspect (de exemplu, am discutat despre bucătăria franceză, despre răspândirea limbii franceze pe glob, despre personalităţi franceze, despre Micul Prinţ, despre francezi cu bune şi rele, şi am fost solidari cu Franţa la evenimentele tragice…).

Ce-i drept, i-am antrenat pe elevi în multe activităţi, se pare că le-a plăcut.

 

 

Ei, ne bucurăm şi noi când suntem apreciaţi, când ştim că ceea ce facem este cu folos şi aduce bucurie.

 

Pe prima pagina a portofoliului pentru limba franceză, un elev a lăsat un mesaj drăguţ, cu câteva mici greşeli, dar pe care l-am înţeles şi l-am apreciat. Ba mai mult, l-am perceput ca pe o încurajare, că da, şi noi, profesorii, avem nevoie de încurajări, din când în când.

Tradus, ar suna astfel : “Doamna profesoară de franceză, vă mulţumesc că aţi fost profesoara noastră anul acesta. Vă mulţumesc că sunteţi cu noi.”

 

Voilà, aţi aflat câteva lucruri despre cum se derulează ora de franceză în şcoala noastră.🙂

eleve

Orele de educaţie plastică din şcoala noastră

Orele de educaţie plastică, din şcoala noastră,  sunt adevărate momente de cultură.

Momente  de artă, inspiraţie şi creaţie. Cei care iubesc frumosul…ştiu despre ce vorbim.🙂

Toate acestea, pe lângă talentul copiilor, se datorează, mai ales, domnului profesor de educaţie plastică, Florin Boca.

Vă prezentăm câteva momente de spontaneitate surprinse în timpul orei de desen de către domnul profesor.🙂