Category Archives: Activitati dirigentie

Crăciun luminos!

Dragii noştri,

În această zi sfântă şi specială, să aveţi bucurii şi împliniri, gânduri frumoase de viitor, linişte şi duioşie precum glasul fetelor noastre de la clasa a V-a. 🙂

Crăciun luminos!

Şi un cadou fără preţ : un râs zglobiu, când ne-am incurcat la versuri.  Hop, şi am trecut peste râzând!  Naturaleţea…bucurie fără asemănare! 🙂

Advertisements

Ai spus cuvinte frumoase astăzi?

nicolasDa, cuvintele, faptele acelea frumoase, din suflet,  le facem cunoscute şi altora!

De multe ori renunţam să le împărtăşim, lovindu-ne de un zid “Ce or să zică?” Ce vor gândi alţii?” Modestie sau grandomanie?

Ne este teamă de felul cum se interpretează…sau nu dăm atenţie sau păstrăm lucrurile acelea frumoase, inedite,  cu gust, doar pentru noi, iată cum se închide cercul.

Lăsăm să se vadă doar ceea ce vrem. Noi alegem : să arătăm ceva din partea frumoasă sau din cea mai puţin plăcută a lucrurilor. De multe ori, alegem şi indiferenţa, care nu este compatibilă cu profesia noastră.

În dimineaţa aceasta ne-am jucat “Două cuvinte de apreciere” pentru colegi. Nu-i uşor să spui cuvinte frumoase, dar nici prea greu, doar să vrem să vedem partea bună din ceilalţi şi să ne lăsăm orgoliul un pic deoparte.

 Unul dintre elevi a anticipat subiectul lecţiei. Mulţumesc, Nicolas, pentru gând, pentru cuvintele frumoase, pentru grija cu care ai impachetat,  ca ai ales culori, pentru că ai participat consistent la lecţia de astăzi, pentru că ai scris ordonat, mai îngrijit ca de obicei.   Frumosul tău cadou, după cum ţi-am cerut permisiunea, a rămas în clasă, să ne fie de bun augur.

Mulţumiri şi celorlalţi  copii de la clasa a V-a pentru gânduri, deschidere, susţinere şi atenţie, le apreciez în aceeaşi măsură.  O contribuţie mare în deschiderea lor o au şi părinţii, cărora le mulţumesc.

Voi cât de des folosiţi cuvinte de apreciere? S-ar zice că suntem ceea ce gândim şi ceea ce spunem. Aşadar,să fim generoşi cu vorbele sincere şi frumoase.

Au putere mare şi sunt magice… mai ales în apropierea Crăciunului. 🙂

Un coleg bun poate fi fiecare dintre noi !(clasa a V-a, ora de dirigenţie)

Pune la un loc patru-cinci minţi şi sufleţele de clasa a V-a. Adaugă câteva indicaţii şi stabileşte un timp. Alege un mod de servire…şi voilà, va ieşi ceva bun, de încercat, de gustat şi de ţinut minte.  🙂

 Cu alte cuvinte, elevii clasei a V-a au avut  sarcina de a  creiona portretul moral al unui coleg bun, ţinând cont de patru cerinţe,  fiecare elev aducându­-şi contribuţia ;

  • Obiective

Să numească faptele unui coleg bun ;

Să identifice cum se adresează şi ce spune un coleg bun ;

Să descrie sentimentele unui  coleg bun ;

Să caracterizeze comportamentul unui coleg bun.

  • Mărime și caracteristici grup

Public ţintă : elevii clasei a V-a (10- 11 ani)

Grupurile sunt formate din 5 persoane, grupuri eterogene alcătuite din băieţi şi fete.

  • Timp estimat necesar : 20 minute
  • Resurse necesare : coli A3 , carioci, culori, pix, scoci.
  • Descriere activitate şi metoda folosită:

Metoda folosită :  Turul Galeriei

Am împărţit  coli A3 echipelor.  Fiecare echipă  a desemnat un reprezentant – ghid. Elevii au avut de răspuns la patru întrebări :

Cum este un coleg bun?

Ce simte un coleg bun?

Ce face un coleg bun?

Ce spune un coleg bun?

Planşele au fost expuse pe bănci, iar membrii echipelor trec pe rând pe la fiecare planşă pentru a vedea şi a discuta răspunsurile colegilor.

Activitatea de la dirigenţie : ” un desert” gustos, bun …sănătos.  🙂 “Mai vrem”, au zis copiii.

O povestioară cu tâlc -Vântul şi soarele

scan 12.jpgVă prezentăm o povestioară cu tâlc, povestită în felul nostru pentru elevi şi părinţi. 🙂

Vântul şi soarele se contraziceau într-o zi pe seama puterii lor, fiecare dintre ei considerând că el este mai puternic. Vântul spunea că el poate dărâma copaci măreţi, ba mai mult, le scoate rădăcinile din pământ, dăcă vrea, fără mult efort,  poate ridica în văzduh casele, poate  umfla pânzele corăbiilor, că poate muta norii dintr-o parte în alta şi câte şi mai câte. Soarele, cu mai puţină ardoare în exprimare decât vântul,  spunea că el poate topi zăpezile, chiar şi pe cele de la poli, poate transforma apa în nori, iar toate plantele care acoperă pământul nu ar putea trăi fără lumina lui cea generoasă.

Deodată, cei doi au zărit un călător venind pe un drum, iar soarele i-a spus vântului: “Cred că am găsit ocazia prin care să stabilim cine dintre noi are dreptate. Iată ce îti propun: care dintre noi doi reuşeşte să îl facă pe călătorul acesta să îşi scoată mantia, va fi considerat mai puternic.”

Vântul, foarte mândru şi fără să stea pe gânduri, a acceptat provocarea lansată de soare, gândind în sinea lui că este o sarcină foarte uşoară.

Soarele s-a dus în spatele unor nori curioşi şi ei de ceea ce se va întâmpla, iar vântul a început să sufle cât îl ţineau puterile  asupra călătorului. Însă, cu cât mai mult bătea vântul în om, cu atât mai tare acesta îşi strângea mantia în jurul trupului sau.

În cele din urmă, cuprins de disperare şi oboseală, vântul a renunţat cu părere de rău.

Apoi, a venit rândul soarelui, ieşind din norii groşi, şi-a trimis din plin razele strălucitoare peste călător. Cum se făcuse  prea cald pentru a merge astfel pe jos, omul şi-a dat jos mantia pentru a­­-şi putea continua drumul.

Acum plecând de la această povestioară, sunteţi de acord ca deseori bunătatea are un efect mai mare decât severitatea?  🙂

Premiul I la faza locală a concursului “Mesajul meu antidrog”

 Felicitări elevei noastre, Stroe Călina, de la clasa a VII-a, care a obţinut premiul I la faza locală a concursului “Mesajul meu antidrog”, ediţia a XIII-a, secţiunea “Eseu literar”.

Eleva a fost coordonată de doamna profesoară de limba şi literatura română, Emilia Bădin.

img020.jpg